sâmbătă, 5 decembrie 2015

Culorile toamnei noastre...

Toamna tocmai a trecut. Deja am început, pe simţite sau pe nesimţite, prima lună de iarnă.
Toamna asta am simţit-o lungă, blândă, generoasă. Nu ştiu cum aţi simţit-o voi, dar eu aşa am simţit-o şi resimţit-o.
Vorbim la trecut de ea, dar vorbim cu drag.
A fost plină de culori şi de roade. O revărsare de daruri de care ne-am bucurat din plin. De unele mai pe îndelete, pe tihnite, de altele mai fugitiv, dar important e că le-am avut.
În casa noastră a adus o mulţime de bunătăţi, care de care mai folositoare, care de care mai minunată şi, mai ales, care de care mai colorată. 
Toamna are, în mod cert, simfonia ei de culori.
Începem aşadar parada culorilor toamnei, aşa cum s-a văzut ea în casuţa noastră:
                        nelipsitul dovleac, pe care l-am gătit din belşug, în special copt în cuptor, dar nu numai
                                                                           şi care nouă ne place tare mult
                                                        crizanteme albe şi roz, alături de dovlecei decorativi
                                       O zână a toamnei, aşa cum arată ea în viziunea mezinei
                                  soarele toamnei răsfăţând florile de pe o poartă maramureşeană
                                    şi pădurea de lângă oraş în octombrie, când încă nu se îndura să-şi lepede frunzele
                               iar dacă tot am pomenit de frunze, atunci frunze să fie
                                                    cât pentru un răsfăţ în frunze, pe un pat din frunze într-o navă
                                                 cu totul şi cu totul din frunze
 
                                  alături de bunica care ne-a ţinut isonul şi ne-a păstrat struguri să mai avem şi noi de cules
 
                              prăjituri colorate de la Halloween, facute din aceeasi reteta ca si celebrele broscute
                                                                        dovlecel
                                                                  si fantomita dulce si deloc infioratoare
                                       din nou crizanteme din propria grădină, pe care le-am plantat noi vara asta şi
                                                 pe care le-am cules abia când a căzut zăpada pe ele
                                  si covorasul în aceleaşi culori ale toamnei primit cadou de la bunici.
                   De acum aşteptăm surprizele iernii, să ne bucurăm şi de ele!


5 comentarii:

  1. Imi plac mult culorile toamnei voastre. Si am remarcat si farfurioarele cu trandafirasi.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ioana draga, avem multe farfurioare cu trandafirasi, nu apucam sa le pozam pe toate.

      Ștergere
  2. Ador culorile toamne si parca imi faci dor de ea :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu vreau sa-ti fac dor. Las sa ne bucuram de ce avem acum . Te imbratisez!

      Ștergere
  3. Ce frumoasa e Paula! Ca o printesa de toamna!
    Miha.

    RăspundețiȘtergere

Păstrez ceva din filozofia salcâmului, înfloresc doar atunci când sunt sigur că e primăvară. (Valeriu Butulescu)
Fiica este imaginea mamei! (proverb grecesc) Iar eu am două...
"Cei născuţi de noi ne sunt dragi nu numai pentru virtutea lor, ci şi dintr-o necesitate naturală." Sf. Ioan Gură de Aur.