miercuri, 30 septembrie 2015

Gradinita muzicala

Grădinița muzicală

poster_gradinita muzicala_ro
     Începând din 30 septembrie 2015 Grădinița muzicală își redeschide porțile pentru copii cu vârste cuprinse între 5-6 ani.
 Noi am dus-o şi pe surioara mai mare, când era la vârsta grădiniţei, evident, iar astăzi vrem să mergem şi cu mezina. 
Mezina care e tare muzicala de felul ei şi tocmai  că am aflat că doamna de violoncel îi caută deja pentru ea unul de 1/8.

Nocturna bibliotecilor

                 Sambata seara, pe o vreme din aia ploioasa in care nici sa scoti afara un catel nu te tragea inima,  am fost cu fetele la Nocturna bibliotecilor. Pentru noi nu a fost primul eveniment de acest fel, am mai participat si in alti ani, asa ca fetele stiau oarecum la ce sa se astepte si le-a placut mult.
                  Pentru copii Teatrul Puck a pus in scena Cenusareasa, un spectacol realizat cu mult umor, ceea ce tututor copiilor le-a mers la suflet. Pe langa asta a fost si un spectacol pentru adulti, sa aiba partintii şi bunicii la ce se uita cat copiii sunt ocupati.
                         In ambele fotografii cu public, luate de pe site-ul bibliotecii, doar surioara mai mare a iesit in cadru. Cea mica era si ea pe acolo, dar nu se vede.
                         Au facut si un atelier de quilling, şcolăriţa noastră cea îndemânatică realizând niste semne de carte tare drăguţe, unele dintre ele păstrându-le, pe altele făcându-le cadou.
                    Ceea ce mie mi-a plăcut în mod deosebit e că atelierul acesta la care a participat i-a reaprins dorinţa de a face quilling, aşa ca imediat ce am revnit acasă şi-a scos toate fâşiile de hârtie colorată (şi nu are deloc puţine) şi s-a reapucat de făcut tot felul de minunăţii.
                        Cei mai mari au avut o vanatoare de comori in biblioteca si tot felul de alte activitati distractive. Noua ne plac mult activitatile de acest gen si abia mai asteptam sa iesim si sa ne simtim bine. Chiar dacă nu am stat prea mult din motive de foame si sete subită, tot ne-a plăcut şi am adunat câteva amintiri superbe.


vineri, 25 septembrie 2015

Toamna cea de roade plină

Toamna cea de roade plină
A copt fructele-n grădină...
Mere rumene, frumoase,
Pere galbene, zemoase,
Struguri aurii în vii,
Prune mari si brumarii.
In camara le vom pune,
Caci la iarnă tare-s bune
!
 
                                                                                               (foto: Walmart Canada)
                                         borcane, borcane... e vremea borcanelor...
              La noi zilele astea, ieri şi astăzi mai precis, a fost vremea pentru umplut borcanele pântecoase cu zacuscă de fasole.  Gurile pofticoase spun că a ieşit tare delicioasă, un pic dulcică şi numai bună de mâncat. Eu îmi făcusem puţine grijă, de teamă să nu dobândească un alt gust, din cauza unor posibil gogoşari iuţi. Dar am primit toate asigurările că nu e cazul de nicio urmă de îngrijorare.
              La voi cum merge "operaţiunea zacusca"?

marți, 22 septembrie 2015

sport extrem

           Soţul meu le invaţă pe fete sa facă flotari.
           Cea mare e mai receptivă, mai determinata, deja face tot mai multe si tot mai bine; deşi ea chiar nu e o fire competitivă.
           Cea mică nu se lasă nici ea deloc, sunt preferatele ei, deşi mai nou cochetează cu baletul.
           Recent am descoperit pe net o imagine pe care sper doar soţul să o vadă, fetele zic eu că nu e cazul.
            Parcă o aud: Culcat, Barbie, culcat! 

Asa mama, asa fiu

           Sa nu spuneti ca sunt exclusivista, m-am gandit sa va arata cateva imagini care mi-au placut tare mult. E ceva ce nu vedeti  chiar toata ziua aici la mine, nu de alta, dar eu nu am baietei. Eu de felul meu sunt adepta unui stil mult mai feminin, ca deh, eu am doar fete, dar trebuie sa recunosc ca nici moda asta a mamelor imbracate ca si fiii lor nu e asa de rea, ba dimpotriva, e chiar simpatica, mai ales ca pe baietei mi-i inchipui mereu pasionati de fotbal, de tenis sau de biciclete, si in nciun caz nu de moda.
 
 
 


vineri, 18 septembrie 2015

Si totusi, vine toamna

Şi totuşi, vine toamna
Şi tu o ştii  şi  o îngâni...



Cojoacele n-au coborât din poduri
Iubirile n-au coborât din vis,
Se coc gutui in foarte multe moduri
A le muşca e încă interzis.


Versurile astea sunt splendide, pur şi simplu. Sunt perfecte. Îmi amintesc, o dată în plus, de ce m-am îndrăgostit de poezia lui Păunescu, încă de când eram în clasa a IV-a. Ştiu şi acum prima poezie pe care am învăţaţ-o şi care mi-a mers la inima. Se numeşte Pământului şi vai cât suflet am mai pus recitând-o.
Şi totuşi, vine toamna... Simţiţi? 

marți, 15 septembrie 2015

ULTIMA CAFEA

                   Cand am citit poezia aceasta absolut tulburătoare,  probabil ultima dintre cele scrise de Corneliu Vadim Tudor, m-a dus gandul la un citat din Camil Petrescu: "Câtă luciditatea, atâta conştiinţă şi, deci, atâta dramă".
                 Nu se poate să  nu se remarce cu câtă degajare, cu câtă lejeritate şi înţelepciune a fost scrisă şi cât de lucid a fost până în ultima clipă.

ULTIMA CAFEA

Hai, Moarte, sa bem o cafea
Ti-o fac cu caimac, aromata
Mai leapada-ti coasa cea grea
Si mantia asta ciudata.  


Te rog sa iei loc in fotoliu
Nu ma supara daca fumezi
Dupa cine esti, Moarte, in doliu?
De ce tot suspini si oftezi?


E foarte fierbinte cafeaua
Nu te grabi, ca te frigi
Mai lasa-mi pe cer, inca, steaua
Daca eu am sa mor, ce cistigi?


Ai venit sa ma iei in persoana
Prea mare onoare imi faci
Din toata specia asta umana
Numai pe mine ma placi?


Hai sa-ti ghicesc in cafea
E bine sa stii ce te-asteapta
O cumpana grea vei avea
Dar tu te descurci, esti desteapta.


Esti tot timpul in criza de bani
Aici, te asemeni cu mine
De ce sa fim noi dusmani?
Eu te-nteleg cel mai bine.


Lumea te aplauda de departe
In zvon de corrida, olé!
Fii buna si-ntoarce-te, Moarte
Sa vad: dupa tine ce e?


Acum esti captiva la mine
Am vrut sa-ti arat, draga mea
Ca nu-mi este frica de tine:
Ti-am pus soricioaica-n cafea.


Corneliu Vadim Tudor
Noaptea de duminica spre luni
6 spre 7 septembie 2015

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

sâmbătă, 12 septembrie 2015

Jurnalul unei femei simple

Pentru astăzi (data/ora)... sâmbătă, 12 septembrie, 2015.

Afară ... e o zi mohorâtă şi ploioasă şi destul de rece.

Mă gândesc ... că tot timpul se întâmplă câte ceva neprevăzut care ne dă micile noastre planuri peste cap. Mă tot gândesc la vorba aceea: Dacă vrei să-l faci pe Dumnezeu să râdă, vorbeşte-i despre planurile tale.

Din locurile de unde învăţăm ... de la oamenii frumoşi pe care viaţa are grijă să ni-i scoată mereu şi constant în faţă.

Sunt recunoscătoare pentru că...  zilele sunt frumoase, chiar dacă ploioase şi fetele s-au jucat mult şi frumos în aceste ultime zile de vacanţă.

Din bucătărie... clătite cu dulceaţă de soc şi de cireşe, preferatele fetelor. Zilele trecute am cules nişte hribi ş mi-am pus vreo două borcănele pentru cămară.

Cu ce sunt îmbrăcată... o rochiţă cu floricele.

Citesc...   multe reţete de murături şi conserve. 

Ceea ce aştept (sper) ... să am un weekend frumos, că ne-am propus să mergem în seara asta la operă în aer liber, dacă ţine vremea cu noi,  şi să-mi iasă planurile şi pentru ziua de luni când toată lumea merge la şcoala/grădiniţa lui.

Ce mai meşteresc... nu prea am meşterit. Perioada asta e mai mult rezervată pusului de conserve pentru iarnă decât meşteritului.

 Ascult... liniştea.

În casă... e un moment de linişte, că fetele încă dorm culcuşite în pat, pe modelul clasic: una învelită, alta nu.

Unul dintre lucrurile mele preferate ... e să ascult poveşti de viaţă.

Unele planuri pentru sfârșitul săptămânii ...  să ne bucurăm unii de alţii şi să ne pregătim hăinuţele pentru deschiderea festivă...
O imagine pe care vreau să o împărtăşesc: e o fotografie de acum un an, din octombrie trecut, făcută la şcoală. O fotografie în care părul era mai micuţ, sprâncenele abia creşteau şi unghiile erau negre; dar eram atât de mândră de mine...

  Cam atât la jurnalul de astăzi,  mai multe despre ale noastre puteţi vedea pe un tărâm cu vise si visuri.

Idee jurnalului este preluată de la Corcodusa

       Un weekend frumos să aveţi !

 

marți, 8 septembrie 2015

Intors pe dos

               "Inside Out"  - "Întors pe dos" a fost unul dintre filmele de animaţie ale verii, iar, după cum probabil aţi remarcat, filmele de animaţie de mult nu mai sunt doar pentru copii.
               Nu am să vă spun povestea filmului, poate doar că e un film despre emoţii. Despre cele 5 emoţii esenţiale ale noastre: bucurie, tristeţe, dezgust, frică, furie. În film fiecare emoţie e un personaj, ba chiar un personaj drăguţ, construit după chipul şi asemănarea persoanei care o posedă. Iar persoana îşi schimbă mereu stările în funcţie de emoţia care preia controlul.
              Se încearcă astfel să se explice conexiunea între ceea ce simţim la un moment dat în cop, cu ceea ce se întâmplă în creierul nostru şi de ce acţionăm sau reacţionăm în anumite feluri în situaţii diverse de viaţă. Şi cu asta gata, că am spus că nu despre film vreau să vorbesc, dar mă cam ia valul.
               Am văzut recent un infografic, realizat pe baza emoţiilor care ne arată cum se pot crea şi alte stări şi trăiri umane pornind şi combinând emoţiile de bază.
             Mi-a plăcut mult pentru că face vizibil domeniu simţirii.
            Mi s-a părut mai mult decât interesant că face o radiografie a stărilor sufleteşti şi, chiar dacă noi ne comportăm uneori de parcă suntem experţi în toate, nu strică să afli mereu lucruri noi despre tine. Nu strică spre exemplu să ştii că dacă eşti anxios, anxietatea se compune din frică şi tristeţe, sau că ura se naşte din furie şi frică, iar prea multă bucurie îţi crează strări de extaz.
            Cu cât cunoşti mai multe lucruri despre emoţii, cu atât ajungi mai uşor la cunoaşterea de sine, iar asta e un lucru bun, zic eu, pentru că ne poate fi de mare folos într+un proces de autoanaliză sau, mergând mai departe, într-un proces de schimare.
             La urma urmei, nu e chiar atât de rău să fii întors pe dos, nu-i aşa?

duminică, 6 septembrie 2015

septembrie, 6


 

M-am gândit să notez zilnic câte o însemnare pentru tine că eşti departe, că ne eşti departe şi îţi ducem dorul.
Să notez mici prostioare, lucruri simple şi mărunte, doar ca să ştii ce mai facem cât tu nu eşti lângă noi.
Cum ar, de exemplu, că fetele s-au jucat toată ziua cu Miruna, că Georgia şi-a jupit coaja ce o avea pe julitura de la cot, că vecina ne-a adus nişte roşii mari, zemoase, sau că mai toţi prietenii m-au sunat pe mine să îmi spună urări de bine pentru tine.
La mulţi ani, dragul meu!
Mi-e dor de tine!

sâmbătă, 5 septembrie 2015

septembrie, 5




Iubesc toamna.
Iubesc toamna enorm de mult. Mai mult decât o pot spune vreodată toate cuvintele lumii.
Iubesc toamna la fel cum iubeşti o persoana iubită, pe care o aştepţi, pe care o doreşti să vină spre tine.
Iubesc toamna şi culeg tot ce îmi aduce ea, cu bune, cu rele, cu sărbători şi aniversări, cu tine, cu tine cu mine, cu noi, cu noi doi legaţi de inima toamnei.

vineri, 4 septembrie 2015

Jurnalul unei femei simple


Pentru astăzi (data/ora)... vineri, 4 septembrie, 2015.
Afară ... e o zi însorită şi frumoasă, încă de vară, nimic nu trădează că avenit toamna, cel puţin calendaristic.
Mă gândesc ... că ne aşteaptă zile tot mai pline. pe măsură ce se apropie începutul şcolii, se adună şi lucrurile de făcut.
Din locurile de unde învăţăm ... din experienţă.
Sunt recunoscătoare pentru că...  zilele sunt frumoase şi mereu facem câte ceva, chiar şi atunci când nu ne propunem tot se întâmplă să luăm parte la câte un eveniment memorabil.
Din bucătărie... nu prea multe, că e foarte cald şi reuşesc cumva să fentez fără să abuzez de aragaz. Zilele trecute am făcut dulceaţă de soc şi cam atât.
Cu ce sunt îmbrăcată... o rochiţă cu flori şi danteluţă.
Citesc...   Cruciada copiilor de Florina Iliş. Chiar vă rog, dacă aţi citit-o, să-mi spuneţi şi mie cum vi s-a părut, că mie îmi pare destul de greoaie, scrisă cu fraze foarte lungi, uneori şi de junătate de pagină. Nu aş vrea să nu văd pădurea din cauza frazelor :)
Ceea ce aştept (sper) ... să am un weekend frumos şi să-mi iasă planurile şi pentru ziua de luni.
Ce mai meşteresc... nu prea multe, dar mi-ar plăcea aşa un pătuţ.
 Ascult...cum vorbesc fetele în faţa casei.
În casă... e un moment de linişte, că doar fetele se joacă afară :)))
Unul dintre lucrurile mele preferate ... în perioada asta îmi plac frunzele ruginii, dar încă nu e chiar vremea lor.
Unele planuri pentru sfârșitul săptămânii ...  să ne bucurăm unii de alţii...
iar mai multe despre ale noastre puteţi vedea pe un tărâm cu vise si visuri.
Idee preluată de la Corcodusa
                   Un weekend frumos să aveţi şi...
                        zile calde şi-nsorite!
Păstrez ceva din filozofia salcâmului, înfloresc doar atunci când sunt sigur că e primăvară. (Valeriu Butulescu)
Fiica este imaginea mamei! (proverb grecesc) Iar eu am două...
"Cei născuţi de noi ne sunt dragi nu numai pentru virtutea lor, ci şi dintr-o necesitate naturală." Sf. Ioan Gură de Aur.