marți, 12 mai 2009

darul


Ieri venind cu frumuşica mea aniversată de la grădiniţă am găsit pe drum o garoafă.
"Poate că Doamne Doamne a pus pentru mine un semn de flori!"

şi tot despre daruri :
"Mie îmi plac cadourile care pot să le mămânc"

5 comentarii:

  1. ,,semn de flori" Superb!!! Câtâ poezie au copiii în candoarea lor!

    Îmi doresc să îi fac un cadou fetiţei voastre :) O carte ,,Osana! Osana! ( poezii ptr. copii de Traian Dorz însoţite de desene )...încă nu am cumpărat-o, dar sper ca în cel mult o lună să fac rost de ea şi să ajungă cumva la voi :)

    Să nu îmi refuzaţi acest gând...aşa mi-a venit când am citit răspunsurile ei...Poate tot Doamne, Doamne, a pus un ,,semn de carte" :) Of, nu mi-a ieşit exprimarea ca ei, dar măcar am încercat să fiu şi eu 2 min copil...

    RăspundețiȘtergere
  2. multumim tare mult, Mariana. esti asa de buna.
    intr-adevar copii vorbesc tare poetic. a mea deocamdata, nu stiu cat o sa o tina, dsar la fiecare substantiv pe care il spune adauga si un atribut. e tare dulce. doar e a mea. asa mi se pare. stii tu... si eu ca orice mamă cioară.

    RăspundețiȘtergere
  3. cat mi-ar fi placut sa fiu langa ea ...sa o aud...sunt teribili copilasii astia...pupici..

    RăspundețiȘtergere
  4. multumim mult pentru vorbele frumoase. si, axel, bine ai venit la noi...

    RăspundețiȘtergere

Păstrez ceva din filozofia salcâmului, înfloresc doar atunci când sunt sigur că e primăvară. (Valeriu Butulescu)
Fiica este imaginea mamei! (proverb grecesc) Iar eu am două...
"Cei născuţi de noi ne sunt dragi nu numai pentru virtutea lor, ci şi dintr-o necesitate naturală." Sf. Ioan Gură de Aur.