vineri, 10 aprilie 2009

Vin sărbătorile

Paştele a fost întotdeauna o sărbătoare aşteptată cu foarte mult entuziasm. Din copilăria mea îmi amintesc că atunci când eram foarte mică, încă nu mergeam la şcoală, bunica, Dumnezeu s-o odihnească, mă adormea întotdeauna şi nu mă lua la Înviere, spre marea mea nemulţumire, ba mă mai şi păcălea spunându-mi că m-a trezit dar i-am spus să meargă fără mine.
Îmi amintesc cât de mult aşteptam toate pregătirile premergătoare. Cu câtă sfială şi câtă bucurie. De la curăţenia de Paşte din casă şi din grădină şi până la încondeierea ouălelor roşii, pe care nu le vopseam pe toate simplu ci le duceam, o parte din ele, cu grijă în coşuleţ la o doamnă care ştia să le încondeieze. Le ziceam ouă închistrite.
Şi apoi noaptea Învierii, cât farmec avea, cum mergeam la morminte, le curăţam şi puneam lumânări, cum pregăteam coşuletul cu pască, cozonac, ouă roşii, pentru a fi dus la sfinţit, cum stăteam noaptea întreaga şi cântam şi cum la sfârşitul slujbei veneam acasă cu lumânările în mână având mare grijă să nu le stingem. Ce imagine deosebită să vezi tot satul cum se împâzea aşa de oameni cu lumânări aprinse în mână.
Iar a doua zi, îmbrăcaţi cu hăinuţe noi, ne spălam pe ochi într-un vas în care exista un ban şi un ou roşu, iar cine se spăla ultimul lua banul, iar apoi mergeam pe la prieteni să vestim Învierea Domnului şi să ciocnim ouă roşii.
Mi-e dor de timpul acela. Şi azi facem multe pregătiri dar farmecul nu mai e acelaşi. Pentru noi. Deşi multe lucruri au rămas la fel. Pentru micuţii noştri el există încă. De aceea ne străduim să nu alterăm ceea ce am păstrat.
Sper să aveţi un Paşte cu multe bucurii, indiferent cînd îl sărbătoriţi şi cu amintiri de neuitat.

2 comentarii:

  1. Ai foarte mare dreptate. Sarbatorile erau parca mai frumoase cand eram copii si avem nenumarate amintiri placute din acele vremuri.

    RăspundețiȘtergere
  2. Ce ai scris in articol se aplica si in cazul meu. Doar ca bunica mea, Dumneazeu s-o iergte si pe ea... ma terzea si mergeam.. dar cam pe la ora 2 noaptea. De 5 ani insa nu mai simtim aceeasi atmosfera de Pasti ca in Romania. Fetita noastra insa abia incepe sa intleaga ce insemna acste sarbatori, si alaturi de ea incercam ca Invierea sa nu dispara din constiinta noastra.
    Sarbatori fericite Anca, Paula si Robert... si sa fiti mereu scumpi, asa cum va stim noi.
    Carolina

    RăspundețiȘtergere

Păstrez ceva din filozofia salcâmului, înfloresc doar atunci când sunt sigur că e primăvară. (Valeriu Butulescu)
Fiica este imaginea mamei! (proverb grecesc) Iar eu am două...
"Cei născuţi de noi ne sunt dragi nu numai pentru virtutea lor, ci şi dintr-o necesitate naturală." Sf. Ioan Gură de Aur.